Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, care vrea să-și asigure în avans aprovizionarea cu combustibil pe următorii 4 ani, a primit două oferte la licitația lansată în martie pentru încheierea unui acord-cadru cu durata de 48 de luni, în baza căruia ar urma să achiziționeze în total până la 1.500 de tone de concentrat de uraniu natural.
Agenția de Aprovizionare cu Combustibili a EURATOM, instituția UE care se ocupă de securitatea aprovizionării în domeniul nuclear în spațiul comunitar, a refuzat recent să aprobe o tranzacție prin care operatorul centralei Cernavodă, Nuclearelectrica (SNN), urma să cumpere 70 de tone de dioxid de uraniu de la Compania Națională a Uraniului (CNU) la preț reglementat, cu motivarea că prețul respectiv, stabilit conform legislației românești, era cu aproape 50% mai mare decât cel pe care SNN putea să-l obțină în condiții de piață de la furnizorul canadian Cameco, se arată într-un document guvernamental.
La prima vedere, transferul unor active de la o companie de stat la alta ar trebui să fie o procedură relativ simplă. Nu este însă deloc așa. Nuclearelectrica a trebuit să identifice expres prevederi legale care permit transferul. Aceasta sunt incluse în OUG nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale.
În primăvara anului trecut, acționarii Nuclearelectrica au aprobat o strategie de diversificare a furnizorilor de materie primă, prin evitarea dependenței față de un singur furnizor și a riscurilor aferente asociate acestui aspect.
Guvernul a emis marți o Hotărâre de aprobare a modalității de stabilire a prețului reglementat cu care Compania Națională a Uraniului (CNU), controlată integral de stat, va vinde dioxid de uraniu către Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, în baza unei legi intrate în vigoare în vara anului trecut ce încearcă să mențină în viață CNU.
Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, ar putea prelua linia de procesare de octoxid de uraniu de la uzina Feldioara a Companiei Naționale a Uraniului (CNU), o altă variantă luată în calcul de companie fiind instalarea unei linii de procesare la fabrica proprie de combustibil nuclear de la Pitești.
Plenul Camerei Deputaților, cameră decizională, a adoptat o lege inițiată de PSD care prevede că acel combustibil nuclear necesar centralei de la Cernavodă, constând în pulbere de dioxid de uraniu, va fi produs pe teritoriul României de către Compania Națională a Uraniului (CNU), controlată integral de stat prin Ministerul Energiei. Legea va merge acum la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare.
Șeful Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților, Iulian Iancu, propune ca Nuclearelectrica, compania de stat care operează centrala nucleară de la Cernavodă, să se aprovizioneze doar cu combustibil nuclear produs în România, pe cât posibil numai pe baza producției interne de materie primă rezultată din exploatarea, prelucrarea și rafinarea zăcămintelor autohtone de uraniu.
Compania Națională a Uraniului, cu salariați neplătiți și la limita insolvenței, se judecă în prezent cu autorul studiului, firma Green Hidrofor din Baia Sprie, pentru a mai recupera din cei peste 10 milioane lei cheltuiți. Contractul cu CNU, în care Curtea de Conturi a descoperit mai multe ilegalități, a majorat de 55 de ori profitul firmei controlate de Mircea Coza, unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Maramureș.
CNU a terminat primul semestru al acestui an cu o cifră de afaceri de 5,44 milioane lei, cu aproape 90% mai mică decât în perioada similară a anului trecut (50,53 milioane lei), după ce a pierdut, în decembrie 2015, contractul de furnizare de pulbere de dioxid de uraniu către Nuclearelectrica și nu i s-a mai reînnoit contractul cu Administrația Rezervelor de Stat din subordinea Ministerului de Interne.
Compania Națională a Uraniului (CNU), aflată oricum într-o situație financiară disperată, ar putea fi obligată să plătească despăgubiri consultantului Ernst&Young după anularea procedurii de achiziție a unui studiu privind reorganizarea industriei românești a uraniului, procedură adjudecată de Ernst&Young și a cărei anulare este pusă de Nuclearelectrica pe seama CNU.
Licitația pentru studiu fusese lansată în ianuarie anul trecut. Potrivit documentelor procedurii de achiziție, studiul ar fi trebuit să aibă în vedere necesitatea asigurării resurselor financiare pentru deschiderea de noi exploatări de minereu de uraniu ale Companiei Naționale a Uraniului, precum și realizarea unei noi linii de rafinare, mult mai eficientă și cu costuri mai mici de operare.
Guvernul a decis să acorde Companiei Naționale a Uraniului (CNU) un ajutor de stat constând într-un împrumut pe 6 luni în sumă de până la 62 milioane lei. Profit.ro a anunțat recent că Guvernul a notificat Comisia Europeană despre acest ajutor, printre argumentele invocate de Executiv pentru necesitatea și urgența acestui ajutor de stat numărându-se și "creșterea instabilității la granița de est a Europei".
CNU a terminat semestrul I al anului cu o cifră de afaceri cu aproape 90% mai mică decât în perioada similară a anului trecut, după ce a pierdut contractul de furnizare de pulbere de dioxid de uraniu către Nuclearelectrica, operatorul centralei atomice de la Cernavodă, care a preferat să cumpere mai ieftin de la o companie canadiană.
Compania Națională a Uraniului (CNU), controlată integral de Ministerul Energiei și pe care Guvernul vrea să o țină în viață încă 6 luni cu un împrumut de stat de 62 milioane lei, a terminat primul semestru al acestui an cu o cifră de afaceri de 5,44 milioane lei, cu aproape 90% mai mică decât în perioada similară a anului trecut.
Guvernul a anunțat, joi, Comisia Europeană că intenționează să acorde Companiei Naționale a Uraniului (CNU) un ajutor de stat constând într-un împrumut pe 6 luni în sumă de până la 62 milioane lei, printre argumentele invocate de Executiv pentru necesitatea și urgența acestui ajutor de stat numărându-se și "creșterea instabilității la granița de est a Europei".
Ministerul Energiei, acționarul unic al Companiei Naționale a Uraniului (CNU), i-a înlocuit din funcții pe toți cei 5 membri ai Consiliului de Administrație ai companiei, în urma demisiilor acestora, la doar câteva zile înainte ca peste 80 de mineri de la mina de uraniu Crucea a CNU să se blocheze în subteran și să intre în greva foamei.
În iulie anul trecut, guvernele român și canadian au semnat un protocol suplimentar la acordul dintre cele două state privind cooperarea în domeniul nuclear, acord aflat în vigoare, cu modificări și adăugiri, din 1977.
Noul furnizor de uraniu al Nuclearelectrica, compania canadiană Cameco, a încheiat recent un acord de cooperare cu partenerul chinez al Nuclearelectrica la proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, China General Nuclear Power. Unul dintre principalele zăcăminte de uraniu exploatate în prezent de către canadieni se află în Kazahstan, cu care România a semnat în 2010 un acord privind importul de uraniu.
Noua conducere a Companiei Naționale a Uraniului (CNU), numită în ianuarie anul acesta, a înaintat procuraturii 3 sesizări privind fapte de natură penală care ar fi fost comise de către fosta conducere, constând în ascunderea nejustificată a unor informații față de auditorul financiar al companiei și de Consiliul de Administrație al acesteia, precum și în raportări incorecte față de Curtea de Conturi
Compania Națională a Uraniului, controlată integral de statul român și aflată într-o situație critică din punct de vedere financiar, va sista timp de 9 luni activitatea la exploatarea minieră Crucea-Botușana și la platforma de prelucrare Feldioara, perioadă în care se va decide ce activități vor fi menținute, cele declarate neviabile urmând a fi închise sau trecute în conservare, se arată într-un document guvernamental.
Deși CNU are în vedere deschiderea de noi perimetre de extracție de uraniu în zona Carpaților Orientali, Guvernul va face o analiză economică pentru a decide dacă se vor deschide aceste perimetre sau se va aduce minereu de uraniu din import pentru necesarul centralei nucleare de la Cernavodă.
Nuclearelectrica, compania de stat care administrează centrala nucleară de la Cernavodă, și-a bugetat pentru 2016 un profit net de 41,12 milioane lei, cu 72% mai mic decât cel preliminat pentru anul trecut (149,841 milioane lei), dar și cheltuieli aferente contractelor de mandat ale directorilor în creștere cu 36%, la 2,8 milioane lei.
Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, îi răspunde fostului președinte Traian Băsescu și afirmă că "a aplica legea nu poate fi o ticăloșie", după ce Băsescu declarase că faptul că Nuclearelectrica a achiziționat combustibil nuclear de la o companie canadiană, renunțând la contractul cu Compania Națională a Uraniului (CNU), din cauza prețului mare cerut de aceasta, este o "ticăloșie".